EtansariPlacariSolarSigurantaFatadeAncore

Glosar tehnic

1. PREGATIREA SI CUNOASTEREA SANTIERULUI

Pentru a alege si selecta elementul de fixare potrivit, trebuie cunoscute si luate in calcul urmatoarele aspecte:


element

1.1 - Elementul care trebuie fixat

- Materialul din care este realizat elementul ce trebuie fixat

Materialele intalnite in constructii sunt variate: otel electrozincat, otel galvanizat, inox, aluminiu, fonta, lemn, materiale sintetice, etc.
Cunoasterea tipului de material din care este realizat elementul ce trebuie fixat ajuta la alegerea potrivita a elementului de fixare.
In schimb, materialul din care este realizat elementul de fixare poate determina tipul materialului din care este realizat elementul ce trebuie fixat. In acest caz, trebuie verificat riscul de coroziune electrochimica dintre materiale.

- Riscul de coroziune electrochimica dintre materiale


Material element
care trebuie fixat
Material element de fixare

Otel
electrozincat
Otel
galvanizat
la cald
Otel
inoxidabil
(Inox)
Otel
cementat
(sherardizare)

Aliaj
de aluminiu

Alama

Plumb
Otel brut
Otel electrozincat
Otel galvanizat la cald
Otel inoxidabil (Inox)
Aliaj de aluminiu
Aliaj de zinc
Coroziune la elementul de fixare
Fara coroziune la elementul de fixare / Posibila coroziune la elementul care trebuie fixat
Fara coroziune

SFAT
Pentru a evita efectul de coroziune electrochimica dintre elementul de fixare si elementul care trebuie fixat, se pot folosi elemente izolatoare
(tub si saiba izolatoare)

- Grosimea elementului care trebuie fixat (tfix)

Grosimea elementului care trebuie fixat este foarte importanta in alegerea elementului de fixare. Daca lungimea partii de ancorare a elementului de fixare in materialul suport este aceeasi, lungimea partii de fixare este variabila si se determina functie de grosimea de fixare.
De exemplu, o ancora ATS M10/100x180 va fixa un element cu o grosime de pana la 100mm iar o ancora ATS M10/20x100 va fixa un element cu o grosime de pana la 20mm.

- Diametrul gaurii de trecere a elementului de fixare in elementul care trebuie fixat

Aceasta cota (df) se regaseste in majoritatea fiselor tehnice ale ancorelor metalice pentru sarcini medii si grele si trebuie respectata pentru a garanta valorile sarcinilor recomandate (in special in cazul fortei de forfecare).

Diametrul exterior al elementului de fixare 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30
Diametrul gaurii de trecere - df 7 9 12 14 16 18 20 22 24 26 30 33

Toate cotele sunt in mm (conform ETAG Nº001)


SFAT
Realizati gauri alungite pe directia sarcinii de forfecare pentru a preveni preluarea acestei sarcini de catre elementul de fixare.
Aceasta dispunere poate fi benefica in cazul unor elemente de fixare aflate aproape de margine.

suport

1.2 - Tipul suportului

Rezistenta unui element de fixare este direct legata de calitatea materialului suport.
Cu cat materialul suport este mai rezistent, cu atat rezistenta la sarcini a elementului de fixare va fi mai mare.


suport beton

- Beton - NF EN 206-1

Betonul este materialul de constructii cel mai cunoscut si cel mai utilizat dintre toate materialele de constructii actuale.
Alegerea unui element de fixare pentru beton este relativ usoara; totusi, rezistenta la sarcini a elementului de fixare este proportionala cu calitatea betonului.
Cea mai mare parte a sarcinilor prezentate in cadrul acestui site si al brosurii, sunt date pentru un beton C20/C25 corespunzator unui beton de calitate medie, intalnit in mod frecvent in santiere.

suport BCA

- Beton celular (BCA) - NF EN 771-4

Betonul celurar (BCA) este un material de constructii usor, ignifug si cu izolare termica si fonica ridicata. Este un produs utilizat pentru construirea de cladiri cu risc de incendiu. Betonul celular (BCA) este compus din nisip, ciment si var. Adaugarea de aluminiu provoaca o reactie chimica intre elemente. Odata ce legatura dintre ele a fost stabilita, blocurile sunt taiate si tratate in autoclava la o temperatura de 180°C si la o presiune de 10 bari.


SFAT
- Elementul de fixare special conceput pentru betonul celular (BCA) este diblul HEMA. Acesta se monteaza fara pregaurire, cu ajutorul unui ciocan, fiind integral din metal.
Acesta este singurul diblu rezistent la foc, in acest tip de material.
- Pentru a obtine o mai buna fixare in betonul celular (BCA) la folosirea ancorei chimice CHIMFORT GREEN, se poate realiza o gaura tronconica.
suport piatra naturala

- Piatra naturala - NF EN 771-6 (P 12 006) - zidarie plina

Piatra este un produs natural de constructii, obtinuta prin dislocare sau taiere in cariere de piatra, dupa care este transformata in blocuri pentru constructii prin prelucrare.
Sunt considerate piatra naturala, urmatoarele:
- roci magmatice sau vulcanice, formate prin racirea si solidificarea magmei (ex: granit, bazalt, diorit, porfir)
- roci sedimentare formate prin depunerea si consolidarea particulelor de origine organica sau minerala (ex: gresie, travertin)
- roci metamorfice; acestea iau nastere din alte roci, prin procese de metamorfoza (transformare) produse la presiuni si/sau temperaturi inalte, care atrag dupa sine un schimb de elemente chimice (ex: sisturi, cuartit, marmura)

suport bloc de beton plin

- Bloc de beton plin sau perforat (usor) - NF EN 771-3 - zidarie plina

Produs din beton omogen, nearmat, avand caracteristici regulate si controlate.
Dimensiuni intalnite in mod regulat (Lungime x latime x inaltime):
- 50cm x 10cm x 20cm (bloc de beton plin)
- 50cm x 20cm x 20cm (bloc de beton perforat) - 12 perforatii de Ø 4cm - Grosimea minima a peretelui de 2,5 cm
Clasificarea blocurilor de beton pline si perforate - Rezistenta la compresiune:
B80 (80 bari / 8 MPa), B120 (120 bari / 12 MPa), B160 (160 bari / 16 MPa)

suport caramida plina

- Caramida plina - NF EN 771-1 - zidarie plina

Dimensiuni intalnite in mod regulat (Lungime x latime x inaltime): 22cm x 11cm x 6cm
Exista caramizi cu goluri considerate a fi caramizi pline, daca suma sectiunilor cu goluri este ≤ 40%.
Clasificarea blocurilor de caramida obisnuite - Rezistenta la compresiune:
BP200 (200 bari / 20 MPa), BP300 (300 bari / 30 MPa), BP400 (400 bari / 40 MPa)

suport bloc de ipsos

- Placa de ipsos - NF P 72-301 - zidarie plina

Blocuri de ipsos masiv. Acestea pot fi pline sau pot avea alveole verticale sau orizontale cu un volum maxim de goluri de 30%. Clasa de rezistenta la foc C0 (incombustibil).
Dimensiuni intalnite in mod regulat (Lungime x latime x grosime):
- standard plin: 66cm x 50cm x de la 4cm la 10cm - greutate 70kg/m2 pentru o grosime de 7cm
- standard cu alveole: 66cm x 50cm x 7cm - greutate 54kg/m2

suport bloc de beton cu goluri

- Bloc de beton cu goluri - NF EN 771-1 - zidarie cu goluri

Produs din beton omogen, nearmat, avand caracteristici regulate si controlate.
Dimensiuni intalnite in mod regulat (Lungime x latime x inaltime):
- 50cm x 10cm x 20cm - fara perete despartitor central
- 50cm x 15cm x 20cm - cu perete despartitor central
- 50cm x 20cm x 20cm - cu perete despartitor central
Grosimea medie a peretilor interiori = 1,5cm
Grosimea medie a peretilor exteriori = 2,5cm
Clasificarea blocurilor de beton cu goluri - Rezistenta la compresiune:
B40 (40 bari / 4 MPa), B60 (60 bari / 6 MPa), B80 (80 bari / 8 MPa)

suport caramida cu goluri

- Caramida cu goluri - NF EN 771-3 - zidarie cu goluri

Caramizile cu goluri (blocuri ceramice) sunt obtinute prin modelarea, uscarea si arderea unui amestec de argila.
Exista doua grupe de caramizi cu goluri: tip C (continue) sau tip N+F (nut si feder)
Dimensiuni intalnite in mod regulat pentru tip C (Lungime x latime x inaltime):
- 50cm x 10cm x 20cm - 8 alveole
- 50cm x 20cm x 20cm - 12 alveole
Grosimea minima a peretilor = 0,5cm
Distanta maxima dintre pereti = 6cm
Clasificarea caramizilor cu goluri - Rezistenta la compresiune:

- I = C sau N+F 40 (40 bari / 4 MPa)
- II = C sau N+F 60 (60 bari / 6 MPa)
- III = C sau N+F 80 (80 bari / 8 MPa)
suport gips-carton

- Placa de gips-carton - NF P 72-302 - zidarie cu goluri

Placi simple sau placi duble cu structura alveolara de carton tip fagure
Dimensiuni intalnite in mod regulat:

Placa simpla
(lungime 2500mm)
Grosime
(mm)
Latime standard
(mm)
Placa dubla
(lungime 2500mm)
Grosime
(mm)
Latime standard
(mm)
BA 6 6 1200 2 placi de 10mm (alveole de 30mm) 50 1200 (2) / 600
BA 10 (1) 9,5 1200 2 placi de 10mm (alveole de 40mm) 60 1200
BA 13 (1) 12,5 1200 (2) / 600 2 placi de 12,5mm (alveole de 45mm) 70 1200
BA 15 (1) 15 1200
BA 18 18 1200 (1) - placa standard conform NF P 72-302
BA 23 23 1200 (2) - dimensiuni intalnite in mod regulat

coroziune

1.3 - Tipul de protectie anticoroziva

Riscurile de coroziune la care vor fi expuse elementele de fixare trebuie luate in considerare inainte de alegerea finala a acestora.
Pentru aceasta, trebuie estimate diversele riscuri de agresiune asupra elementului de fixare; acestea difera in funtie de locul de instalare.
Pentru a va ajuta sa alegeti elementul de fixare potrivit, va recomandam sa consultati urmatorul tabel:

Localizare santier Tip de protectie al elementului de fixare
Aplicatie interioara Aplicatie exterioara
In camp, la sat/comuna, etc.
(cu exceptia regiunilor de coasta)
Fara poluare industriala Electrozincat Galvanizat la cald / Inox
Oras mic Fara industrie Electrozincat Galvanizat la cald / Inox
Oras mare Poluare semnificativa
Cu risc de deszapezire regulat
Electrozincat
Electrozincat
Galvanizat la cald / Inox
Inox
Regiuni de coasta Cloruri semnificative Electrozincat Inox
Parc industrial Poluare semnificativa Electrozincat Inox
Centrala electrica Siguranta / Longevitate Electrozincat
(Inox daca este prevazut)
Inox
Tunel Poluare / Saruri pentru deszapezire Inox -
Drumuri / Poduri Saruri mai putin frecvente
Saruri frecvente
-
-
Galvanizat la cald / Inox
Inox
Statie de epurare Umiditate / Gaze / Fixari imersate - Inox
Stadion Oras mic fara industrie
Oras mare
-
-
Galvanizat la cald / Inox
Inox
Adapost pentru animale Umiditate / Gaze / Spalari frecvente Inox / Zamak -

SFAT
Aplicatii fatade / acoperisuri
In cazul elementelor de fixare care nu sunt expuse in mod direct la intemperii, trebuie sa se ia in considerare toate riscurile de coroziune care pot surveni. In spatele unei fatade, de exemplu, intr-o atmosfera incarcata cu cloruri provenite de la deszapeziri frecvente, ETANCO va recomanda sa folositi elemente de fixare din Inox.

Gama standard de elemente de fixare ETANCO este disponibila din otel electrozincat si otel inoxidabil.
Alte tipuri de oteluri, aliaje si acoperiri sunt disponibile standard sau pentru comenzi speciale.


sarcini

1.4 - Sarcinile aplicate asupra elementului de fixare

- Tipuri de sarcini

I - Sarcini de rupere (prabusire)
Rezistenta la tractiune: valoare medie de rupere dupa testari in laborator in materiale pline nefisurate.
Rezistenta caracteristica la tractiune (fractionala 5%): valoare garantata, care in 95% din cazuri este atinsa sau chiar depasita.
II - Sarcini de serviciu (recomandate)
Calculate la valoarea rezistentei la rupere impartita cu un factor de siguranta.
III - Sarcina de incarcare maxima
Valoare calculata plecand de la sarcina de serviciu.
Incarcare maxima = 1,4 x sarcina de serviciu, conform NF E 27-815-1

- Directia sarcinii



Tractiune
(N)


Forfecare
(V)

Oblica
sau Combinata
(F)
se considera
Tractiune : α = de la 0° la 60°
Forfecare : α = de la 60° la 90°
sarcina tractiune sarcina forfecare sarcina oblica sarcini
Sarcina de tractiune N
in axul elementului de fixare
Sarcina de forfecare V
perpendiculara pe elementul de fixare
Sarcina oblica F

- Sarcini la distanta (indoire), in conformitate cu normele profesionale ale CISMA

Indoirea unui element de fixare poate aparea in cazul aplicatiilor cu fixare la distanta fata de suport.
In aceste cazuri, trebuie verificat daca otelul din care este realizat elementul de fixare rezista la aceste solicitari.
Verificarea la incovoierea (indoirea) simpla () trebuie sa fie Msd < Mrd, unde
Msd = moment de incovoiere solicitat (se calculeaza dupa solicitarile din santier)
Mrd = moment de incovoiere rezistent (valori date in fisele tehnice)
() - in caz de incovoiere compusa (forfecare V + tractiune N), contactati departamentul nostru pentru calcule
Calculul momentului de incovoiere solicitat Msd
Calcularea unui moment de incovoiere se face tinand cont de o sarcina la distanta (V) si o distanta (L) fata de suport.
Cu cat distanta (L) fata de suport este mai mare, cu atat momentul de incovoiere si diametrul elementului de fixare cresc.
Aceasta distanta (L) se considera conform cazurilor urmatoare:


Element de fixare fara prindere in raport cu suprafata libera a betonului

Element de fixare cu prindere in raport cu suprafata libera a betonului
Moment de incovoiere solicitat : Msd = V x (L / αM)

αM = 1
pentru element ce urmeaza a fi fixat fara ghidaj

αM = 2
pentru element ce urmeaza a fi fixat cu ghidaj

2. ALEGEREA TIPULUI DE FIXARE

Cunoscand aspectele prezentate in capitolul anterior, putem alege unul sau a mai multe elemente de fixare

Alegerea elementului de fixare in functie de modul de fixare



Fixare prin frecare sau prin frictiune
Principiu de fixare caracteristic ancorelor cu expandare.
Partea expandabila a ancorei este presata impotriva materialului suport.
Astfel, ancora rezista la sarcini de tractiune prin frecare.


Fixare prin blocare

Prin deformarea diblului, acesta se blocheaza in materialul suport.
Acest principiu de fixare este foarte rezistent in
cazul materialelor cu goluri.


Fixare prin lipire sau prin adeziune
Principiu de fixare caracteristic ancorelor chimice.
Rasina chimica face legatura dintre suport si elementul de fixare (tija filetata, fier-beton, diblu, etc).
Aderenta remarcabila permite preluarea unor sarcini foarte mari.

Alegerea elementului de fixare in functie de modul de instalare

Montaj traversant
(montaj direct prin elementul ce trebuie fixat)
Rapiditate, usor de instalat
ex: ancora BARACO FM 753
Premontaj
(montaj inainte de instalarea elementului ce trebuie fixat)
Identificare, pregatire inainte de instalarea definitiva a elementului
ce trebuie fixat

ex: diblu MP3

Alegerea elementului de fixare in functie de omologare

Atunci cand se realizeaza o constructie unde eventualele defecte ale elementelor de fixare pot provoca pierderi de vieti omenesti sau economice importante, este deseori necesar sa se utilizeze elemente de fixare omologate si certificate.
Toate elementele de fixare ETANCO sunt testate in laborator si unele dintre ele beneficiaza de agremente tehnice.
Exista mai multe tipuri de agremente tehnice:


Caietul de sarcini SOCOTEC
Reprezinta agrementele tehnice nationale emise de biroul de control SOCOTEC
 
Agremente Tehnice Europene
Reprezinta agrementele tehnice valabile pe teritoriul comunitatii europene si sunt emise de catre o organizatie membra a EOTA
 
Rapoarte de incercari
Elementele de fixare pot fi insotite de un Raport de Teste, validat de un birou de control sau de laboratorul intern ETANCO

Reglementari europene

Elementele de fixare certificate conform directivei Europene privind Produsele pentru Constructii (DCP 89/106/CEE) trebuie sa poarte marcajul CE.
Pentru a putea avea aplicat marcajul CE, produsul trebuie sa aiba un Agrement Tehnic European (ATE) si sa respecte procedura adecvata de atestare a conformitatii. Agrementele Tehnice Europene (ATE) sunt emise pe baza unuia din urmatoarele registre:


Registru Tipul elementului de fixare
ETAG 001 capitolul 1-4 Metalice pentru beton pentru sarcini grele

ETAG 001 capitolul 5 Ancore metalice pentru beton pentru sarcini grele
ETAG 001 capitolul 6 Metalice pentru fixarea de sisteme usoare in beton
ETAG 014 Din plastic pentru ETICS (sistem compozit de izolare termica la exterior)
ETAG 020 Din plastic pentru beton si zidarie
ETAG 029 Ancore metalice pentru zidarie

3. DIMENSIONAREA PRIN CALCUL

Cu ajutorul fiselor tehnice, ultima etapa in alegerea elementului de fixare potrivit este de a verifica rezistenta elementului de fixare in raport cu solicitarile la care va fi supus.

Principiu de baza

Dimensionarea unui element de fixare consta in a verifica daca solicitarea (Sd) survenita asupra acestuia este inferioara rezistentei (Rd) acestuia.



Sd ≤ Rd     
 
Solicitare Sd
Fortele aplicate asupra elementului de fixare fie sunt:
- real neponderate = Solicitare Limita de Serviciu (SLS)
- real ponderate = Solicitare Limita Ultima (SLU)

Calculul solicitarilor Sd:

- pentru SLS, solicitarile sunt denumite Sds
              Sds = Gk + Qk              

- pentru SLU, solicitarile sunt denumite Sdu
     Sdu = 1,35 x Gk + 1,5 x Qk    

unde
Gk = solicitari permanente (ex: greutatea proprie)
Qk = solicitari variabile (ex: sarcini de exploatare)

Obs: pentru incarcari la vant Sdu = 1,75 x Sds (NV65)
Rezistenta de calcul Rd
Valoarea rezistentei de calcul a elementelor de fixare, care se regaseste in fisele tehnice, reprezinta sarcina de serviciu Rds

Pentru o dimensionare corecta, trebuie comparate sarcina de serviciu Rds si solicitarea de serviciu Sds
                             Sds ≤ Rds                             

Corespondenta dintre sarcina de serviciu Rds si sarcina ultima Rdu este : Rdu = 1,4 x Rds
Pentru o dimensionare corecta, trebuie comparate sarcina ultima Rdu si solicitarea ultima Sdu
                             Sdu ≤ Rdu                             

Pentru o dimensionare exacta, va recomandam sa ne contactati.

top back button